In ultimul timp, auzim din ce in ce mai des ca anumite personalitati au fost incinerate imediat dupa moarte. Incinerarea umana este o practica din ce in ce mai adoptata in tara noastra, insa mentionam faptul ca incinerarea cadavrelor are o istorie foarte lunga, iar in cele ce urmeaza vom vedea foarte pe scurt despre ce este vorba.
Arderea unui cadavru ca un ritual final de trecere a fost in practica inca din perioada preistorica. Exista dovezi ca oamenii au fost incinerati in China inca din anul 8000 i.H.
Crematia a fost adoptata de obicei in unele parti ale Greciei, dar nu a devenit niciodata raspandita, disparand in 480 i.Hr.
In Suedia, majoritatea funeraliilor erau incinerari de-a lungul epocii fierului si vikingilor oprit odata cu introducerea crestinismului (1050 AD). In Imperiul Roman de Vest, incinerarea a fost standard pana in primul secol d.Hr., adesea asociata cu onoruri militare.
Odata cu raspandirea crestinismului, incinerarea a fost infruntata si disparuta in cea mai mare parte a Europei pana in secolul al V-lea, cu exceptia unor cazuri neobisnuite, cum ar fi epidemii sau razboaie.
In timpul Revolutiei Franceze, grupuri precum francmasonii, revolutionarii si anarhistii au promovat cremarea ca modalitate de reducere a rolului bisericii in procesul funerar. In mare parte din cauza acestei asociatii, Biserica Romano-Catolica se opunea utilizarii incinerarii pana in secolul al XX-lea.
In Asia, incinerarea a devenit populara in zonele de influenta budista in anumite dinastii din China si Coreea pana in jurul anului 1300. Aparitia neo-confucianismului in secolul al XIV-lea a adus inmormantarea in prim-plan in unele parti ale Asiei.
Modernizarea incinerarii a inceput la sfarsitul anilor 1800, odata cu inventarea unei camere practice de incinerare de catre profesorul Brunetti, care la prezentat l-a Expozitia din Viena din 1873. Primul crematoriu modern din America a fost infiintat in Pennsylvania in 1876.
Astazi, incinerarea este practicata in cel putin 31 de tari din intreaga lume, cu rate de la mai putin de 2% in Ghana la mai mult de trei sferturi din decesele din Elvetia.
Asadar, dupa cum se poate vedea, procesul de incinerare umana nu este deloc unul nou, cremarea mortilor practicandu-se inca din cele mai vechi timpuri.
Se pare ca in ultimii ani, fie datorita faptului ca se gasesc din ce in ce mai greu locuri de veci in cimitirele din tara noastra, fie datorita faptului ca o inmormantare este mai costisitoare decat o incinerare, din ce in ce mai multe familii greu incercate, cauta informatii cu privire la preturile incinerarii in crematorii Romania.
Din ce in ce mai multe familii greu incercate aleg sa isi incinereze decedatii si in tara noastra, pentru ca mai apoi urnele cu cenusa sa fie pastrate la loc de cinste in casa. Anumite familii indurerate aleg sa imprastie cenusa in mare sau in vant, altele o ingroapa.
In ceea ce priveste procedura de incinerare, aceasta nu dureaza in mod normal mai mult de 3 ore, iar cel mai important este ca membrii familiei pot asista la toata procedura, pentru a-si lua la revedere de la persoana draga care a trecut in nefiinta.